Sari la conținut

Drept penal

Radierea din registrul infractorilor sexuali (Legea 118/2019): cine poate cere și cum

De Vlad Munteanu-Bumbea, avocat în Baroul Brașov Revizuit 4 min de citit

Pe scurt

Radierea din Registrul național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale se face în cazurile din art. 10 al Legii 118/2019: clasare, renunțare la urmărire sau achitare, dezincriminarea faptei ori trecerea termenelor de 10 sau 20 de ani. Reabilitarea nu duce singură la radiere, dar există argumente admise de instanțe. Calea este o cerere de rectificare la poliție, apoi contestație la judecătorie.

Radiere din registrul agresorilor sexuali, Legea 118/2019

Ce este Registrul și de ce primesc oamenii înștiințări

Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor a fost creat prin Legea 118/2019 și este ținut de Poliția Română. La punerea lui în funcțiune, datele au fost preluate automat din cazierul judiciar. De aceea, multe persoane primesc de la poliție o înștiințare și un grafic de prezentare pentru condamnări vechi de zeci de ani, pentru măsuri luate într-un dosar fără condamnare sau pentru fapte pentru care fuseseră deja reabilitate.

Cine ajunge în Registru

Potrivit art. 2 din Legea 118/2019, se înscriu persoanele:

  • condamnate pentru infracțiunile prevăzute de lege: viol, agresiune sexuală, hărțuire sexuală, corupere sexuală a minorilor, trafic de persoane, pornografie infantilă și altele;
  • împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal, de exemplu o măsură preventivă în timpul urmăririi penale, chiar dacă nu există o condamnare;
  • cetățeni români condamnați în străinătate, pe baza comunicărilor primite de la alte state.

Minorii nu se înscriu, cu excepția cazului în care instanța dispune expres.

Obligațiile cât timp figurați în Registru

  • să vă prezentați la poliție în 5 zile lucrătoare de la înștiințare, pentru fotografiere, amprentare și prelevarea de probe biologice (art. 11);
  • să vă prezentați periodic, cel puțin o dată la 3 luni, conform graficului (art. 12 alin. 1);
  • să anunțați în prealabil orice deplasare mai lungă de 15 zile (art. 12 alin. 2);
  • să anunțați schimbarea locuinței în cel mult 3 zile (art. 12 alin. 2).

Important: nerespectarea obligațiilor de la art. 12 este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 21 din Legea 118/2019). Nu încetați să vă prezentați la poliție până nu obțineți radierea, chiar dacă înscrierea vi se pare nelegală.

Când se face radierea potrivit legii

Art. 10 alin. 2 din Legea 118/2019 prevede scoaterea din evidență atunci când:

  • fapta nu mai este prevăzută de legea penală (dezincriminare);
  • s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală sau achitarea, definitiv;
  • au trecut 10 ani de la renunțarea la aplicarea pedepsei sau de la amânarea aplicării pedepsei;
  • au trecut 20 de ani de la înscriere, dacă pedeapsa a fost de cel mult 5 ani;
  • persoana a împlinit 85 de ani, dacă pedeapsa a fost mai mare de 5 ani.

Nu ați fost condamnat: pașii concreți

  1. Verificați temeiul înscrierii. Citiți înștiințarea și cereți un certificat de integritate comportamentală, ca să vedeți exact ce figurează pe numele vostru.
  2. Strângeți actele din dosarul penal: înștiințarea și graficul, ordonanța sau încheierea prin care s-a luat măsura, încheierea de revocare a măsurii, ordonanța de clasare sau hotărârea de achitare.
  3. Alegeți calea potrivită:
    • cererea de rectificare adresată poliției care ține Registrul (art. 20 din Legea 118/2019, care trimite la art. 32 și 33 din Legea 290/2004);
    • contestația la judecătoria de la domiciliu, dacă cererea este respinsă;
    • dacă dosarul penal este încă pe rol și măsura preventivă a fost revocată, cererea se poate adresa judecătorului care se ocupă de dosar, cu argumentul că înscrierea și-a pierdut temeiul odată cu revocarea măsurii.
  4. Cereți expres și ștergerea datelor biometrice: fotografii, amprente și profilul ADN, nu doar radierea din Registru.

Argumentele principale sunt prezumția de nevinovăție (art. 23 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) și dreptul la viață privată (art. 8 CEDO). În cauza S. și Marper contra Regatului Unit, Curtea Europeană a considerat că păstrarea amprentelor și a profilului ADN al persoanelor necondamnate este o ingerință disproporționată în viața privată.

Ați fost reabilitat și figurați totuși în Registru

Legea spune expres că reabilitarea, amnistia și grațierea nu duc la scoaterea din Registru (art. 10 alin. 5). Asta nu înseamnă că nu există soluții:

  • Reabilitarea a intervenit înainte de punerea în funcțiune a Registrului. Registrul a preluat automat datele din cazierul judiciar. Dacă erați deja reabilitat, datele despre condamnare nu mai trebuiau să figureze în cazier, deci nu puteau fi preluate legal în Registru. Registrul a fost pus în funcțiune de Poliția Română la 1 iulie 2021, așa că argumentul privește reabilitările intervenite înainte de această dată. Instanțele au admis astfel de contestații.
  • Reabilitarea de drept. Dacă a intervenit automat, după trecerea termenului, obțineți mai întâi un act care să constate data exactă la care a intervenit. De această dată depinde argumentul de mai sus. Despre condiții, vedeți articolele despre reabilitarea de drept și reabilitarea judecătorească.
  • Condamnarea este anterioară legii din 2019. Se poate invoca faptul că vi se aplică retroactiv o obligație nouă și împovărătoare, deși pedeapsa a fost executată și ați fost reabilitat.

Pașii pentru cei reabilitați:

  1. obțineți certificatul de cazier judiciar și certificatul de integritate comportamentală și comparați ce figurează în fiecare;
  2. procurați hotărârea de reabilitare sau actul care constată reabilitarea de drept, cu data la care a intervenit;
  3. depuneți la poliție o cerere de rectificare a datelor din Registru;
  4. dacă cererea este respinsă, faceți contestație la judecătoria de la domiciliu. Unele instanțe admit și contestația la executare la instanța penală, dar practica nu este unitară.

Cum vă ajutăm

Vlad Munteanu-Bumbea analizează temeiul înscrierii, redactează cererea de rectificare și contestația și vă reprezintă la instanță. Pentru celelalte situații de drept penal, vedeți pagina avocat penal Brașov. Programări la 0730 026 446 sau prin formularul de contact.

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește o consultație juridică: fiecare dosar are particularitățile lui.

Întrebări frecvente

Pot fi înscris în Registru fără să fi fost condamnat?

Da. Legea 118/2019 prevede înscrierea persoanelor condamnate, dar și a celor împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal (art. 2), de exemplu o măsură preventivă în timpul dosarului. Dacă dosarul s-a încheiat prin clasare, renunțare la urmărire penală sau achitare, aveți dreptul la radiere (art. 10 alin. 2).

Dacă am fost reabilitat, sunt scos automat din Registru?

Nu. Legea prevede expres că reabilitarea, amnistia, grațierea sau prescripția executării pedepsei nu duc la scoaterea din Registru (art. 10 alin. 5). Dacă însă reabilitarea a intervenit înainte ca Registrul să preia datele din cazierul judiciar, există un argument solid pentru rectificare, admis de mai multe instanțe.

Ce se întâmplă dacă nu mă prezint la poliție?

Nerespectarea obligațiilor de prezentare periodică și de anunțare a deplasărilor sau a schimbării locuinței este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă (art. 21 din Legea 118/2019). Continuați să vă prezentați până la radiere, chiar dacă o contestați.

Unde fac contestație dacă poliția refuză radierea?

Mai întâi cereți rectificarea la poliție, care trebuie să vă răspundă în cel mult 20 de zile (art. 32 din Legea 290/2004). Dacă cererea este respinsă, faceți contestație la judecătoria de la domiciliu, în 30 de zile de la comunicarea răspunsului. Contestația este scutită de taxa judiciară de timbru (art. 33 din aceeași lege, la care trimite art. 20 din Legea 118/2019).

Se șterg și amprentele și profilul ADN?

Trebuie cerut expres. Pe lângă radierea din Registru, cereți și ștergerea fotografiilor, a amprentelor și a profilului genetic. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat, în cauza S. și Marper contra Regatului Unit, că păstrarea nediferențiată a acestor date pentru persoane necondamnate încalcă dreptul la viață privată (art. 8 CEDO).

Vlad Munteanu-Bumbea

Despre autor

Vlad Munteanu-Bumbea

Vlad Munteanu-Bumbea este avocat definitiv, membru al Baroului Brașov, cu experiență practică în cauze penale. Asigură apărarea suspecților și inculpaților, reprezintă persoanele vătămate și părțile civile și asistă martorii, în fața organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești. Reprezintă, de asemenea, persoanele rănite în accidente rutiere și familiile victimelor decedate în demersurile pentru obținerea despăgubirilor.

Programați o consultație juridică

Descrieți pe scurt natura problemei. Vă contactăm pentru a stabili dacă consultația va avea loc la birou sau online, ce documente sunt necesare și primul interval disponibil.

Sunați pentru programare0730 026 446Vlad Munteanu-Bumbea

Folosim datele doar ca să vă contactăm în legătură cu solicitarea; detalii în politica de confidențialitate. Nu trimiteți prin formular documente sau detalii sensibile din dosar; le discutăm la consultație.

Penal Familie Programare