Insolvență
Avocat insolvență în Brașov: prevenire, reorganizare și faliment
Daciana Munteanu-Bumbea este avocat, dar și practician în insolvență, membru UNPIR. Asistă firmele în dificultate, administratorii și creditorii în procedurile din Legea nr. 85/2014: acordul de restructurare și concordatul preventiv, deschiderea procedurii, reorganizarea judiciară, falimentul și răspunderea administratorilor.
Avocat și practician în insolvență
Daciana Munteanu-Bumbea are o dublă calificare: este avocat definitiv în Baroul Brașov și practician în insolvență, membru al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). Are și studii de audit și de drept fiscal al afacerilor. Combinația contează în insolvență, unde deciziile juridice depind de cifre: bilanțuri, fluxuri de numerar, masa credală.
Ca practician, cunoaște procedura și din perspectiva administratorului judiciar și a lichidatorului judiciar, nu doar din cea a părților. Asta ajută la alegerea strategiei: când o afacere poate fi salvată prin restructurare sau reorganizare, când este mai bună o lichidare controlată și cum se protejează patrimoniul pe parcurs. Consultația o oferă personal Daciana Munteanu-Bumbea, fără intermediari.
Cum lucrăm
- Contactul inițial. Ne prezentați pe scurt situația, telefonic sau prin formular. Vă spunem ce documente să aduceți (ultimele situații financiare, lista creditorilor, titlurile executorii, somațiile) și stabilim împreună dacă consultația are loc la birou sau online.
- Consultația. Analizăm situația și actele pe care le aveți, clarificăm ce vă doriți și vă prezentăm realist opțiunile, cu riscurile și costurile fiecăreia.
- Pregătirea dosarului. Vă spunem ce dovezi sunt utile în cazul dvs., de la înscrisuri contabile la rapoarte de expertiză, și vă ajutăm să le obțineți.
- Asistență și reprezentare. Redactăm actele, negociem cu creditorii acolo unde este posibil și vă reprezentăm în fața judecătorului-sindic, a administratorului judiciar și a lichidatorului, explicându-vă dinainte fiecare etapă.
Ce este insolvența
Insolvența este starea patrimoniului unei firme care nu mai are suficienți bani disponibili pentru a plăti datoriile certe, lichide și exigibile (art. 5 din Legea nr. 85/2014). Legea prezumă că firma este în insolvență dacă, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit o datorie față de un creditor. Există și insolvența iminentă: situația în care se dovedește că firma nu va putea plăti, la scadență, datoriile exigibile cu fondurile disponibile atunci.
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență reglementează tot parcursul: procedurile de prevenire, deschiderea procedurii, reorganizarea și falimentul.
Procedura nu înseamnă neapărat sfârșitul firmei. Este un mecanism legal care oprește presiunea creditorilor și oferă o cale de ieșire: fie salvarea afacerii printr-un plan de reorganizare, fie o lichidare ordonată, sub controlul instanței.
Proceduri de prevenire
Firma aflată în dificultate, dar care nu a ajuns încă în insolvență, poate folosi două proceduri de restructurare, reglementate după modificările aduse prin Legea nr. 216/2022:
Acordul de restructurare. Firma negociază cu creditorii un acord, cu sprijinul unui administrator al restructurării. Acordul este supus confirmării judecătorului-sindic, care îl poate confirma, în condiții stricte, chiar dacă unii creditori s-au opus.
Concordatul preventiv. Procedura judiciară se deschide la cererea firmei și suspendă imediat executările silite. Se elaborează un plan de restructurare, care este votat de creditori și aprobat de judecătorul-sindic. Planul se poate întinde pe cel mult 48 de luni, iar în primul an trebuie plătite minimum 10% din creanțele afectate.
Important: în insolvență, timpul contează. O firmă care cere la timp concordatul preventiv sau deschiderea procedurii are mai multe opțiuni decât una care așteaptă cererea unui creditor. Iar administratorul care întârzie poate răspunde personal.
Procedura de insolvență
- Deschiderea procedurii. O poate cere firma, care este obligată să o facă în cel mult 30 de zile de la apariția stării de insolvență (art. 66 din Legea nr. 85/2014). O pot cere și creditorii cu o creanță certă, lichidă și exigibilă, scadentă de mai mult de 60 de zile și peste valoarea-prag prevăzută de lege. Pentru firmele cu sediul în județul Brașov, cererea se depune la Tribunalul Brașov.
- Perioada de observație. Executările silite se suspendă (art. 75 din Legea nr. 85/2014). Creditorii își declară creanțele, iar administratorul judiciar întocmește tabelul creanțelor și analizează cauzele insolvenței.
- Reorganizarea judiciară. Firma continuă activitatea pe baza unui plan votat de creditori și confirmat de judecătorul-sindic. Este calea prin care o afacere viabilă poate fi salvată.
- Falimentul. Dacă reorganizarea nu este posibilă sau eșuează, bunurile se lichidează, iar sumele se distribuie creditorilor în ordinea prevăzută de lege. La final, firma este radiată.
Răspunderea administratorului
În principiu, firma răspunde pentru datoriile sale numai cu patrimoniul propriu. Administratorul răspunde personal în câteva situații:
- În procedura de insolvență, judecătorul-sindic poate obliga administratorii și alte persoane care au contribuit la starea de insolvență să suporte o parte din pasiv. Răspunderea intervine numai pentru faptele enumerate de lege: folosirea bunurilor firmei în interes propriu, ținerea unei contabilități fictive, ascunderea activelor, plăți preferențiale către anumiți creditori înainte de insolvență și altele (art. 169 din Legea nr. 85/2014). Simpla insolvență a firmei nu atrage automat această răspundere.
- Față de ANAF, administratorul poate fi declarat răspunzător solidar pentru datoriile fiscale în anumite cazuri, de exemplu când nu a cerut deschiderea insolvenței în termen.
- Pe plan penal, neintroducerea cererii de insolvență într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul legal constituie infracțiunea de bancrută simplă (art. 240 Cod penal). Înstrăinarea sau ascunderea bunurilor în frauda creditorilor poate constitui bancrută frauduloasă (art. 241 din același cod).
- Garanțiile personale. Dacă ați semnat personal ca fideiusor sau avalist pentru un credit al firmei, răspundeți cu bunurile proprii, indiferent de procedura de insolvență a firmei.
Pentru latura penală, colaborăm cu avocatul Vlad Munteanu-Bumbea; vedeți pagina avocat penal Brașov.
Pentru cine lucrăm
- Firme în dificultate: analiza situației, alegerea procedurii, acordul de restructurare, concordatul preventiv, planul de reorganizare.
- Administratori și asociați: apărarea în acțiunile în răspundere (art. 169 din Legea nr. 85/2014) și în fața ANAF.
- Creditori: cererea de deschidere a procedurii, declararea și apărarea creanțelor, contestații la tabel, votul asupra planului.
Pentru recuperarea sumelor datorate de persoane fizice sau de firme care nu sunt în insolvență, vedeți pagina avocat drept civil Brașov.
Recenzii Google
Ce spun clienții Dacianei
-
Am fost reprezentată de doamna avocat la procesul de divorț și am fost foarte mulțumită de profesionalismul de care a dat dovadă.
-
O recomand pe doamna avocat Daciana Bumbea Munteanu. Mi-a explicat lucrurile clar, a fost atentă la detalii și m-a ajutat să înțeleg ce pași am de urmat. Apreciez seriozitatea și implicarea dumneaei.
-
Am avut o speta nu foarte complicata, dar m-a ajutat foarte punctual. Pot recomanda cu incredere!
-
Recent am avut ocazia de a o cunoaște pe doamna avocat Daciana este o persoană caldă și cu un suflet bun, îți oferă sprijin și ajutorul de care ai nevoie pentru a-ți soluționa problemele. O recomand cu mare drag și încredere celor ce au nevoie de serviciile dumneaei. Respect doamnei avocat Daciana pentru ceea ce face .
-
Doamna avocat Daciana Munteanu-Bumbea a dat dovadă de punctualitate și profesionalism pe tot parcursul situației mele dificile de divorț. M-a reprezentat cu seriozitate în mai multe înfățișări și pot confirma că își exercită profesia cu dedicare, implicare și o atenție deosebită la detalii. Este o persoana foarte operativa, mi-a raspuns la toate intrebarile, explica si pe intelesul celor care nu stapanesc limbajul juridic. Recomand cu încredere cabinetul dumneaei de avocatură și serviciile sale ireproșabile.
-
Recomand serviciile doamnei Daciana! Multumesc pentru informatiile si sustinerea acordata!
-
Recomand cu cea mai mare încredere pe Doamna avocat Daciana Munteanu-Bumbea. M-a asistat cu profesionism, implicare și o foarte buna cunoaștere a legii . A comunicat clar toate etapele procesului, a rapsuns prompt la întrebări și a găsit cele mai bine soluții pentru situația mea datorită ei cazul sa rezolvat favorabil și fără stres suplimentar . O adevărată profesionistă pe care o recomand ori cui are nevoie de consultanță sau reprezentare juridica
-
Doamna avocat Daciana Munteanu - Bumbea. Este o persoană dedicată, atentă la detalii și mereu pregătită să explice clar fiecare pas. A dat dovadă de profesionalism, corectitudine și empatie. Mulțumesc pentru implicare și susținere! Recomand cu căldură tuturor celor care au nevoie de un avocat de încredere.
-
Am avut plăcerea să colaborez cu doamna avocat, care mi-a oferit o consultație juridică extrem de clară și profesionistă. M-a ascultat cu răbdare, mi-a explicat fiecare pas pe înțelesul meu și mi-a oferit soluții concrete. Apreciez seriozitatea, promptitudinea și empatia cu care își tratează clienții. Recomand cu încredere serviciile sale tuturor celor care au nevoie de sprijin juridic de calitate.
Întrebări frecvente
Când este obligată o firmă să ceară insolvența?
Firma aflată în insolvență este obligată să ceară deschiderea procedurii în cel mult 30 de zile de la apariția stării de insolvență (art. 66 din Legea nr. 85/2014). Întârzierea poate atrage răspunderea administratorilor. Dacă depășește cu mai mult de 6 luni termenul legal, poate constitui infracțiunea de bancrută simplă (art. 240 Cod penal).
Ce se întâmplă cu executările silite după deschiderea insolvenței?
De la deschiderea procedurii se suspendă de drept acțiunile judiciare, extrajudiciare și executările silite îndreptate împotriva firmei pentru realizarea creanțelor (art. 75 din Legea nr. 85/2014). Creditorii își pot recupera creanțele numai în cadrul procedurii, prin declararea lor la tabel. Și concordatul preventiv suspendă executările silite, din momentul deschiderii procedurii. Suspendarea nu îi protejează însă pe garanții personali, de exemplu pe administratorul care a semnat ca fideiusor.
Răspunde administratorul cu bunurile personale?
Nu automat. Administratorul răspunde personal numai dacă a contribuit la ajungerea firmei în insolvență prin una dintre faptele prevăzute de lege (art. 169 din Legea nr. 85/2014), dacă a dat garanții personale pentru datoriile firmei sau dacă este declarat răspunzător solidar de ANAF, în cazurile prevăzute de Codul de procedură fiscală. Răspunderea se dovedește, nu se prezumă. O apărare bine documentată, cu acte contabile și explicații privind cauzele reale ale insolvenței, este esențială.
Poate un creditor să ceară insolvența unei firme care nu îl plătește?
Da, dacă are o creanță certă, lichidă și exigibilă, scadentă de mai mult de 60 de zile, al cărei cuantum depășește valoarea-prag prevăzută de lege (art. 5 și art. 70 din Legea nr. 85/2014). Cererea de insolvență poate fi o pârghie eficientă de recuperare. Implică însă și riscul ca, în procedură, creanța să fie plătită doar parțial, după ordinea de prioritate. Analizăm înainte ce cale de recuperare este mai avantajoasă.
Ce se întâmplă cu datoriile la ANAF?
În procedura de insolvență, ANAF este un creditor ca oricare altul. Își declară creanța și participă la vot și la distribuire, în ordinea stabilită de lege. Datoriile fiscale pot fi reeșalonate sau reduse prin planul de reorganizare ori prin planul de concordat, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Separat, ANAF poate cere atragerea răspunderii solidare a administratorului.
Ce se întâmplă cu salariații și cu salariile restante?
Creanțele salariale au prioritate la plată în procedura de insolvență. În plus, salariații pot primi salariile restante, în anumite limite, din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Contractele de muncă pot fi menținute în reorganizare sau încetate, cu respectarea preavizului, în faliment.
Ce diferență este între reorganizare și faliment?
În reorganizare, firma continuă să funcționeze și își plătește datoriile, total sau parțial, pe baza unui plan votat de creditori și confirmat de judecătorul-sindic. În faliment, activitatea încetează, bunurile se vând, iar sumele obținute se distribuie creditorilor. La final, firma este radiată. Reorganizarea este posibilă numai dacă afacerea este viabilă și există un plan credibil.
Există insolvență și pentru persoanele fizice?
Da. Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice permite persoanelor fizice de bună-credință, care nu își mai pot plăti datoriile, să intre într-o procedură de rambursare sau de lichidare a bunurilor, la finalul căreia pot fi descărcate de datoriile rămase. Condițiile sunt stricte. Vă spunem, la consultație, dacă procedura vi se potrivește.
Programați o consultație juridică
Programări la 0723 676 410 sau prin formularul de contact. Despre formarea Dacianei Munteanu-Bumbea, pe pagina ei de profil. Despre onorariu, pe pagina onorariu avocat Brașov.