Inundațiile recente din localitatea Brosteni, județul Suceava, readuc în atenția publică o temă de maxim interes juridic și social: răspunderea autorităților publice în fața dezastrelor naturale, drepturile cetățenilor afectați și mijloacele legale de protecție și compensare a prejudiciilor suferite.
În urma ploilor torențiale din ultimele zile, mai multe gospodării din Broșteni au fost afectate de viituri. Apa a distrus drumuri comunale, poduri și anexe gospodărești, iar unele familii au fost evacuate de urgență. Locuitorii sunt în stare de alertă, iar autoritățile locale au activat planul de intervenție pentru situații de urgență.
La prima vedere, o inundație de proporții pare a fi exemplul perfect de forță majoră, bifând toate criteriile: este un eveniment extern (fenomen natural), imprevizibil (în magnitudinea sa), invincibil și inevitabil. Mulți dezvoltatori, constructori sau chiar autorități se vor grăbi să invoce această clauză ca pe un scut absolut pentru a fi exonerați de orice răspundere. Însă, în fața instanței de judecată, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Sarcina probei aparține celui care invocă forța majoră. Un avocat specializat va analiza dacă evenimentul a fost cu adevărat „imprevizibil” și „inevitabil” în contextul dat. A existat un studiu geotehnic care avertiza asupra riscului? Proiectul imobiliar a respectat normele de construcție în zone inundabile? Autoritățile locale și-au îndeplinit obligația de a decolmata și întreține albiile râurilor? Un răspuns negativ la oricare dintre aceste întrebări poate demonta apărarea bazată pe forța majoră și poate deschide calea către obținerea de despăgubiri.
Potrivit Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, autoritățile administrației publice locale și județene au obligația de a adopta măsuri preventive și de intervenție în cazul producerii unor dezastre naturale. Art. 5 lit. a) din lege stipulează că protecția populației în caz de calamități este o prioritate strategică a statului.
În plus, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și altor riscuri impun primăriilor obligația de a asigura infrastructura necesară pentru evacuarea apelor pluviale, consolidarea malurilor și întreținerea albiilor râurilor locale.
În cazul în care aceste obligații nu sunt respectate, iar inundațiile produc prejudicii, autoritățile pot fi trase la răspundere delictuală în temeiul art. 1357-1368 din Codul civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie sau pentru omisiunea îndeplinirii unei obligații legale.
Răspunsul este afirmativ, în anumite condiții. Dacă se poate dovedi că autoritățile locale nu au luat măsurile minime legale de prevenire a inundațiilor (de exemplu, nu au curățat rigolele, nu au întreținut barajele ori nu au acționat prompt la primele semne ale viiturii), pot fi acționate în instanță.
Locuitorii din Broșteni pot formula:
Plângeri administrative prealabile, în temeiul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ;
Acțiuni în despăgubiri, pentru prejudiciile materiale (bunuri distruse) și morale (stresul, evacuarea forțată, pierderea locuinței);
Sesizări la Prefectură, pentru declanșarea controlului de legalitate asupra măsurilor (sau inacțiunilor) autorităților locale.
Pentru cei afectați, colaborarea cu un avocat din Brașov specializat în drept administrativ sau civil poate face diferența între o simplă sesizare și o acțiune eficientă în instanță. Cabinetul nostru oferă consultanță juridică și reprezentare în astfel de situații, atât în județul Suceava, cât și în toată țara.
Dacă ești în căutarea unui avocat Brașov, ori a unui avocat drept civil sau administrativ, ori ai nevoie de o opinie juridică calificată privind o eventuală despăgubire după inundațiile din Broșteni, te putem ajuta.
Tragedia de la Broșteni este un nou semnal de alarmă privind lipsa de pregătire a multor unități administrativ-teritoriale în fața fenomenelor meteo extreme. Legea oferă pârghii celor afectați, dar este nevoie de o abordare profesionistă și fermă pentru a obține despăgubiri legale.
